Aveţi mai jos cele mai reuşite poveşti legate de joc, oferite de colegii de forum. Au fost luate în considerare doar postările conforme cu regulamentul concursului si forumului.
Vă rugăm să votaţi pe cea care consideraţi că este cea mai amuzantă/inspirată.
Regulament de votare:
Textul 1.
Textul 2.
Textul 3.
Textul 4.
Textul 5.
Textul 6.
Textul 7.
Textul 8.
Textul 9.
Textul 10.
Vă rugăm să votaţi pe cea care consideraţi că este cea mai amuzantă/inspirată.
Regulament de votare:
1. Sunt acceptate numai voturile UNICE.
2. NU sunt acceptate voturile de pe PROXY.
3. Sunt acceptate voturile numai de pe conturi cu o vechime pe forum de minim o luna.
4. Fiecare utilizator are dreptul la un singur vot.
5. În cazul descoperirii ulterioare (dupa începerea concursului) a anumitor nereguli (drept de autor, etc) ca urmare a unor sesizari venite din partea utilizatorilor sau din partea unor terte persoane, echipa poate exclude din concurs pe cel gasit în neregula.
6. Votarea propriei creaţii este interzisa şi duce la descalificare.
2. NU sunt acceptate voturile de pe PROXY.
3. Sunt acceptate voturile numai de pe conturi cu o vechime pe forum de minim o luna.
4. Fiecare utilizator are dreptul la un singur vot.
5. În cazul descoperirii ulterioare (dupa începerea concursului) a anumitor nereguli (drept de autor, etc) ca urmare a unor sesizari venite din partea utilizatorilor sau din partea unor terte persoane, echipa poate exclude din concurs pe cel gasit în neregula.
6. Votarea propriei creaţii este interzisa şi duce la descalificare.
Textul 1.
O recenta intamplare din ghilda noasstra.
Fostul nostru coleg, X, a iesit din ghilda noastra si s-a dus in alta ghilda.
El a continuat, constiincios, sa scrie in chat ce doneaza in tezaur... )
Aici aveti conversatia:
X doneaza: Salut... am pus si eu la tezaur 20 panza.
X doneaza iar: Miere 20... donat.
Y se amuza: Se pare ca X nu prea stie cum sta treaba cu chatul si in loc sa scrie in chatul ghildei unde este,
scrie la noi ))
TARE!
X se incapataneaza sa doneze iar: 10 matase..
Y se amuza iar: Deci fac un nou chat de tezaur! X inca ne bantuie tezaurul. )) Toata lumea doneaza de la 50 in sus si el doneaza cate 10... ))
X se supara si ne ameninta cu demisia: DAU CAT AM, DACA SUNT PROBLEME IES... SIMPLU!
Gata X, te rugam sa ne ierti, doneaza cat ai... ))
Fostul nostru coleg, X, a iesit din ghilda noastra si s-a dus in alta ghilda.
El a continuat, constiincios, sa scrie in chat ce doneaza in tezaur... )
Aici aveti conversatia:
X doneaza: Salut... am pus si eu la tezaur 20 panza.
X doneaza iar: Miere 20... donat.
Y se amuza: Se pare ca X nu prea stie cum sta treaba cu chatul si in loc sa scrie in chatul ghildei unde este,
scrie la noi ))
TARE!
X se incapataneaza sa doneze iar: 10 matase..
Y se amuza iar: Deci fac un nou chat de tezaur! X inca ne bantuie tezaurul. )) Toata lumea doneaza de la 50 in sus si el doneaza cate 10... ))
X se supara si ne ameninta cu demisia: DAU CAT AM, DACA SUNT PROBLEME IES... SIMPLU!
Gata X, te rugam sa ne ierti, doneaza cat ai... ))
Textul 2.
Cum sa incep dragi colegi care imi sunt alaturi de vreo 2 ani pe FOE eu de mic am avut ghilda INGERI ALBI am facuto mare de tat mare a ajuns daca stiti rang 8-7 si ca sa ajunga acolo a trbuit sa fac 3-4 alianta apoi de odata unu a venit la mine si ce sa faca mi-a distrus ghilda la alianta ca era intemeieotr el smcher bun bun i-a dat pe toti afara .Apoi toti vina pe mine he he he.Alta faza tare un intemeietor dintr-o ghilda de top 10,am vorbit cu el pe privat si ii zicem sa lase o anumita ghilda de top 10 in pace sa nu o mai atace ca eram si io acolo.Si io intr-un fel analfabet am scris prosti iar el a dat cu cpy paste si a pus la personalizarea ghildei lui ce analfabet am scris.Sau intr-o seara pe la 2-3 atacam in gvg fier mai trebuia sa dau o batalie ca sa iau sectorulda atunci netu mi s-a dus 1 batalie netu mi s-a dus valeu.
Textul 3.
Poate nimic nu e mai incitant pe FoE decat gasirea planurilor pentru CL-uri! Este un puzzle al mintii! Stii ca ai nevoie de 10 elemente pentru un intreg, dar fara ''lipici'' nu poti construi intregul, respectiv fara bunurile pe care Regina.. ei bine regina eu le plateste, sa nu mai zic de locuitorii pe care recent i-am impartit prin 11 fabrici de cherestea dintr-o idee ''brilianta'' prin care sa-mi umplu tezaurul, Raug a fost cam furios iar Mandrubar ma grabea sa rezolv 2 tehnologii cat bufonul cauta lipanici! Iar saracul Raug spunea ''Nu, nu, nu...niciodata nu asculti, doar CL-uri visezi...plan la Aachen! De parca ultimul nu mai asteapta putin!'' Si nu mai astepta! Eu trebuia sa gasesc ultimul plan la Aachen. Am gasit un vecin cu Aachen pe final de level, am zis sa incerc. Din m/f celor 47 colegi de ghilda am mai luat un plan pe pozitia 4, mi-e imi trebuia pozitia 5, planul 5...acolo in mijloc! Am donat vreo 15 pf-uri si am luat plan pe pozitia nu mai stiu care...dar nu pe cea buna! Intruna il auzeam pe Rinbin cu lipaniciul lui si Raug tot zicea ''Ti-am spus eu!''
Am comercializat 2:1 in timp ce ma rugam sa iau planul, dar nuuu! Vorbele lui Raug nu m-au ajutat, nu am luat planul. Zile la rand m/f peste m/f tuturor prietenilor si vecinilor, planurile la sf sofia, turnul babel, atomium, notre-dam cresteau! Dar nu luam planul la Aachen! Deloc, deloc! Pf-urile le-am dat pe la Aachenurile pe terminate iar Mandrubar nu mai tacea cu cele doua tehnologii!
Si surpriza mare veni in regatul meu !!! Planurile la basilica fusera toate, dar toate luate! Locuitorii au dat pe petrecut in timp ce deliberam Am spus bine, le-am dat frau liber sa-si construieasca basilica si m-am dus prin ghilda dupa niste vin, sa ma mai fericesc nitel...visul meu la Aachen atarnat de ultima ata din inventar!
Am comercializat 2:1 in timp ce ma rugam sa iau planul, dar nuuu! Vorbele lui Raug nu m-au ajutat, nu am luat planul. Zile la rand m/f peste m/f tuturor prietenilor si vecinilor, planurile la sf sofia, turnul babel, atomium, notre-dam cresteau! Dar nu luam planul la Aachen! Deloc, deloc! Pf-urile le-am dat pe la Aachenurile pe terminate iar Mandrubar nu mai tacea cu cele doua tehnologii!
Si surpriza mare veni in regatul meu !!! Planurile la basilica fusera toate, dar toate luate! Locuitorii au dat pe petrecut in timp ce deliberam Am spus bine, le-am dat frau liber sa-si construieasca basilica si m-am dus prin ghilda dupa niste vin, sa ma mai fericesc nitel...visul meu la Aachen atarnat de ultima ata din inventar!
Textul 4.
Salutare tuturor care fac parte din comunitatea Forge of Empires si Sarbatori Fericite!
M.am apucat de joc de pe un site la commenturi era scris ceva interesant pentru mine legat de acest jos si am zis sa incep sa ma joc si pe zi ce trecea mi se parea foarte interesant.Sincer sa va spun la inceput nu prea intelegeam eu ce trebuie sa fac,dar asa incet incet m.am invatat,am mai primit cate un sfat de la cate un vecin de joc mai cautam pe forum si acum am ajuns sa ma joc cu multa placere acest joc si cu dorinta sa progresez cat mai mult.A fost o perioada cand eram mai la inceput si nu stiam eu ce armata trebuia sa am sau cati trebuia sa.mi pun la armata,si zilnic ma atacau>Un singur personaj ma ataca zilnic aproximativ la aceeasi ora si ma jefuia din productia de bunuri lucru care la inceput nu l.am bagat in seama dar facand asta zilnic deja ma irita lucurl acesta,injuram singur prin casa,si nu intelegeam de ce face lucru asta.Pana la urma 'mi-am luat inima-n dinti' si i-am trimis un mesaj asa 'frumos',iar dupa ce omu mi-a raspuns si mi-a explicat cum sta treaba nu am mai avut treaba,am acceptat ca asta e rolul in joc !Oricum si dupa ce am invatat despre joc destule mai ma enervez cand sunt jefuit si mai vorbesc urat dar pana la urma asta poate e partea frumoasa in joc ca daca era totul roz te plictiseai repede.Sarbatori Fericite inca o data si Un AN nou Fericit!
M.am apucat de joc de pe un site la commenturi era scris ceva interesant pentru mine legat de acest jos si am zis sa incep sa ma joc si pe zi ce trecea mi se parea foarte interesant.Sincer sa va spun la inceput nu prea intelegeam eu ce trebuie sa fac,dar asa incet incet m.am invatat,am mai primit cate un sfat de la cate un vecin de joc mai cautam pe forum si acum am ajuns sa ma joc cu multa placere acest joc si cu dorinta sa progresez cat mai mult.A fost o perioada cand eram mai la inceput si nu stiam eu ce armata trebuia sa am sau cati trebuia sa.mi pun la armata,si zilnic ma atacau>Un singur personaj ma ataca zilnic aproximativ la aceeasi ora si ma jefuia din productia de bunuri lucru care la inceput nu l.am bagat in seama dar facand asta zilnic deja ma irita lucurl acesta,injuram singur prin casa,si nu intelegeam de ce face lucru asta.Pana la urma 'mi-am luat inima-n dinti' si i-am trimis un mesaj asa 'frumos',iar dupa ce omu mi-a raspuns si mi-a explicat cum sta treaba nu am mai avut treaba,am acceptat ca asta e rolul in joc !Oricum si dupa ce am invatat despre joc destule mai ma enervez cand sunt jefuit si mai vorbesc urat dar pana la urma asta poate e partea frumoasa in joc ca daca era totul roz te plictiseai repede.Sarbatori Fericite inca o data si Un AN nou Fericit!
Textul 5.
Intr-o seara, intre doua atacuri ale unei ghilde rivale, unul din colegi zice:
Nu ne mai intalnim si noi? Nu ar fi fost prima intalnire. Jocul ne-a facut sa ne cunoastem si in realitate, sa ne imprietenim, sa interactionam si socializam.
Am raspuns aproape mecanic. Ba da. Cu placere.
Atunci, un alt coleg zice. Dar noi, cei din alte parti ale tarii decat capitala, cum facem sa venim?
Si uite asa, dintr-o simpla intalnire ai celor din Bucuresti, punem la cale un week-end FOE, cu membrii ghildei din toata tara.
Hotaram noi ca cel mai frumos ar fi undeva la mijloc. Si alegem muntele. Ce mai, mergem la munte. Moeciu de Jos va fi capitala FOE pentru 2 zile.
A venit aproape implacabil si urmatoarea intrebare?
Doar membrii ai ghildei, sau si din altele.
Poate veni oricine, am raspuns simultan cativa colegi. Luam si familiile? Da, bineinteles.
Gata, incepem pregatirile. Inchiriem o pensiune, cu totul.
Dar stupoare. Se tot anuntau veniri si pensiunea a devenit neincapatoare. Am inchiriat si a doua pensiune. Asa era ok.
Ne-am asigurat ca avem internet, am facut tiket prin care anuntam aceasta intalnire. Ce mai, totul era pregatit in detaliu.
Insa, imediat ce am ajuns a avut o surpriza neplacuta, ziceam noi atunci.
Internetul era slab si conectarea la joc aproape imposibila.
Un intreg arsenal de laptopuri. Parca era salonul IT. Toate deveneau inutile.
Am avut cateva ore cu suparari si frustrari. Apoi am realizat ca era chiar mai bine asa. Distractia a devenit maxima, clasica, de vis.
Colegi din ghilde cu care avusesem ceva de impartit pe hartile GvG, erau acum cu noi, la un gratar si un pahar de vorba.
Era super.
Micii sfaraiau pe gratar, radeam, glumeam. Sotiile erau fericite ca-si recuperasera sotii. Nu mai eram gramada pe lap-uri. Doar din cand in cand se auzea, de la cate unul care se ambitiona sa intre pe joc. Am fost atacati. Ne iua sectoarele, unul dupa altul.
Culmea, toti radeam si glumeam pe aceasta tema. Chiar incredibil.
A doua zi s-a mers la cetatea Rasnovului, prin Bran, la cumparaturi de produse traditionale.
S-a gatit la ceaunul cu foc de lemne sub el, ca odinioara. Unul din colegi a gatit ceva traditional.
Sarbatoream aceasta intalnire si pierderea sectoarelor. Era ca o poveste.
Apoi, la despartire, ne-am reintrat in ritm. Am luat o hotarare. Cand ajungem toti acasa, in acea seara, vom face un raid pe GvG.
Asa a fost. Am recuperat cele doua zile fara FOE, intr-o seara.
A fost, vorba unui coleg, seara cea mai plina de adrenalina de cand jucam.
Acum, deja se vorbeste de urmatoarea intalnire. De data asta vom chema si ghildele rivale. Acolo sigur vom deveni prieteni.
Asteptam sa vina primavara si vom organiza un nou team building.
Daca cineva mi-ar fi spus ca dintr-un joc descoperit intamplator, pe net, voi face o pasiune si-mi voi face prieteni adevarati, in real life, nu l-as fi crezut. Dar asa a fost, asa este si asa va ramane, pentru totdeauna.
FOE, iti multumesc.
Nu ne mai intalnim si noi? Nu ar fi fost prima intalnire. Jocul ne-a facut sa ne cunoastem si in realitate, sa ne imprietenim, sa interactionam si socializam.
Am raspuns aproape mecanic. Ba da. Cu placere.
Atunci, un alt coleg zice. Dar noi, cei din alte parti ale tarii decat capitala, cum facem sa venim?
Si uite asa, dintr-o simpla intalnire ai celor din Bucuresti, punem la cale un week-end FOE, cu membrii ghildei din toata tara.
Hotaram noi ca cel mai frumos ar fi undeva la mijloc. Si alegem muntele. Ce mai, mergem la munte. Moeciu de Jos va fi capitala FOE pentru 2 zile.
A venit aproape implacabil si urmatoarea intrebare?
Doar membrii ai ghildei, sau si din altele.
Poate veni oricine, am raspuns simultan cativa colegi. Luam si familiile? Da, bineinteles.
Gata, incepem pregatirile. Inchiriem o pensiune, cu totul.
Dar stupoare. Se tot anuntau veniri si pensiunea a devenit neincapatoare. Am inchiriat si a doua pensiune. Asa era ok.
Ne-am asigurat ca avem internet, am facut tiket prin care anuntam aceasta intalnire. Ce mai, totul era pregatit in detaliu.
Insa, imediat ce am ajuns a avut o surpriza neplacuta, ziceam noi atunci.
Internetul era slab si conectarea la joc aproape imposibila.
Un intreg arsenal de laptopuri. Parca era salonul IT. Toate deveneau inutile.
Am avut cateva ore cu suparari si frustrari. Apoi am realizat ca era chiar mai bine asa. Distractia a devenit maxima, clasica, de vis.
Colegi din ghilde cu care avusesem ceva de impartit pe hartile GvG, erau acum cu noi, la un gratar si un pahar de vorba.
Era super.
Micii sfaraiau pe gratar, radeam, glumeam. Sotiile erau fericite ca-si recuperasera sotii. Nu mai eram gramada pe lap-uri. Doar din cand in cand se auzea, de la cate unul care se ambitiona sa intre pe joc. Am fost atacati. Ne iua sectoarele, unul dupa altul.
Culmea, toti radeam si glumeam pe aceasta tema. Chiar incredibil.
A doua zi s-a mers la cetatea Rasnovului, prin Bran, la cumparaturi de produse traditionale.
S-a gatit la ceaunul cu foc de lemne sub el, ca odinioara. Unul din colegi a gatit ceva traditional.
Sarbatoream aceasta intalnire si pierderea sectoarelor. Era ca o poveste.
Apoi, la despartire, ne-am reintrat in ritm. Am luat o hotarare. Cand ajungem toti acasa, in acea seara, vom face un raid pe GvG.
Asa a fost. Am recuperat cele doua zile fara FOE, intr-o seara.
A fost, vorba unui coleg, seara cea mai plina de adrenalina de cand jucam.
Acum, deja se vorbeste de urmatoarea intalnire. De data asta vom chema si ghildele rivale. Acolo sigur vom deveni prieteni.
Asteptam sa vina primavara si vom organiza un nou team building.
Daca cineva mi-ar fi spus ca dintr-un joc descoperit intamplator, pe net, voi face o pasiune si-mi voi face prieteni adevarati, in real life, nu l-as fi crezut. Dar asa a fost, asa este si asa va ramane, pentru totdeauna.
FOE, iti multumesc.
Textul 6.
Pot sa spun ca am ajuns sa joc FOE din pura intamplare, dar trebuie sa recunosc ca sunt foarte incantat de acest joc. Totul a inceput pe Facebook (unde altundeva )); eram pe un joc si aveam nevoie de ''cash''(echivalentul diamantelor aici pe FOE). Printre ofertele pentru a castiga ''cash'' am gasit un link spre acest joc. Am intrat,m-am inregistrat si am stat putin(cat sa pot primi pe acel joc de pe facebook ce-mi doream). Spre surprinderea mea nu am primit nimic(nici acum nu inteleg de ce, sau ce am facut gresit) asa ca am iesit de pe FOE dezamagit. Dupa vreo 2 saptamani mi-am adus aminte de acest joc si am zis sa intru asa de plictiseala sa vad ce mai face ''satucul'' meu. Ei bine, am iesit dupa abia 4 ore fiind placut surprins de ideea jocului, grafica si mai ales de lupte care mi-au adus aminte de un joc ce imi placea foarte mult pe vremuri. Iar de atunci intru constant, de cateva ori pe zi, incercand din raspunderi sa avansez in level si sa ma extind. Nu sunt genul caruia sa ii placa jocurile de strategie, insa trebuie sa recunosc ca FOE m-a atras si m-a fascinat. Ce-i drept, toate lucrurile bune apar pe neprevazute; la fel a fost si in cazul meu! Multumesc!
Textul 7.
Hmmm..cum am ajuns eu sa joc FOE?
Totul a inceput cand am gasit un site unde trebuia sa faci anumite lucruri, sa joci joculete sau sa rezolvi niste chestionare in schimbul unor monede virtuale ( tremor coins ) iar la un anumit numar de monede puteai sa castigi diferite chestii, de la jocuri pe steam, la skinuri pentru jocuri MOBA s.a.m.d
Una dintre cerinte era sa imi fac un cont pe Forge of Empires si sa ajung la un anumit punctaj, respectiv 500. Mi am facut contul si am facut tot ce am putut sa fac repede punctele, fara sa ma gandesc vreo clipa ca mi ar putea placea acest joc, iar dupa ce am atins punctajul respecitv, l am dat uitarii. Dupa vreo 2 saptamani, ma gandeam ce as mai putea face pe internet deoarece nimic nu ma mai atragea....si, ce sa vezi, mi am amintit de jocul asta si m am gandit : "Hmm, poate e interesant...cine stie?", asa ca mi am cautat userul si parola de la contul facut pentru monedele acelea si am inceput sa invat jocul, sa mi cresc orasul...si...ce sa mai..sa ajung cat mai sus . Nu m as fi gandit ca as putea deveni oarecum dependent de un joc in browser, dar iata ca FOE a reusit asta, iar acum imi place acest joc la nebunie si ajung sa stau ore bune explorand cat mai mult aceasta lume virtuala. Este un lucru ciudat, fiindca sunt in clasa a 12-a si am destul de putin timp acum pentru alte lucruri deoarece este destul de mult de invatat, insa nu pot sa nu intru pe Forge zilnic, cat de des pot pentru a nu rata nimic. :d
Asadar, asa am inceput eu sa joc FOE. De la un simplu site la intamplare care mi a cerut acest lucru, am descoperit lumea FOE, am ajuns acum sa iubesc acest joc, sa mi placa la nebunie si sa ma determine sa ajung cat mai sus in clasament. Nu este chiar o intamplare hazlie, insa dintr o intamplare am ajuns sa decopar acest joc minunat!
Totul a inceput cand am gasit un site unde trebuia sa faci anumite lucruri, sa joci joculete sau sa rezolvi niste chestionare in schimbul unor monede virtuale ( tremor coins ) iar la un anumit numar de monede puteai sa castigi diferite chestii, de la jocuri pe steam, la skinuri pentru jocuri MOBA s.a.m.d
Una dintre cerinte era sa imi fac un cont pe Forge of Empires si sa ajung la un anumit punctaj, respectiv 500. Mi am facut contul si am facut tot ce am putut sa fac repede punctele, fara sa ma gandesc vreo clipa ca mi ar putea placea acest joc, iar dupa ce am atins punctajul respecitv, l am dat uitarii. Dupa vreo 2 saptamani, ma gandeam ce as mai putea face pe internet deoarece nimic nu ma mai atragea....si, ce sa vezi, mi am amintit de jocul asta si m am gandit : "Hmm, poate e interesant...cine stie?", asa ca mi am cautat userul si parola de la contul facut pentru monedele acelea si am inceput sa invat jocul, sa mi cresc orasul...si...ce sa mai..sa ajung cat mai sus . Nu m as fi gandit ca as putea deveni oarecum dependent de un joc in browser, dar iata ca FOE a reusit asta, iar acum imi place acest joc la nebunie si ajung sa stau ore bune explorand cat mai mult aceasta lume virtuala. Este un lucru ciudat, fiindca sunt in clasa a 12-a si am destul de putin timp acum pentru alte lucruri deoarece este destul de mult de invatat, insa nu pot sa nu intru pe Forge zilnic, cat de des pot pentru a nu rata nimic. :d
Asadar, asa am inceput eu sa joc FOE. De la un simplu site la intamplare care mi a cerut acest lucru, am descoperit lumea FOE, am ajuns acum sa iubesc acest joc, sa mi placa la nebunie si sa ma determine sa ajung cat mai sus in clasament. Nu este chiar o intamplare hazlie, insa dintr o intamplare am ajuns sa decopar acest joc minunat!
Textul 8.
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi
Au fost odata ca niciodata doua imperii , cel de Rasarit si cel de Apus ... In Imperiul de Apus era sarbatoare mare, plin de bautura, de mancare si dansuri traditionale . Imperiul de Rasarit avea multi soldati si le placea sa faca daune majore impreuna cu printesa lor , iar in cel de Apus erau luptatori , dar slab inarmati, acestia doreau sa tina cat mai multe provincii, dar nu reuseau sa le pastreze niciodata si din cauza faraonului care ii conducea au reusit sa-si faca multi dusmani ,datorita comportamentului acestuia. In ziua aceea de sarbatoare din Imperiul de Apus , Imperiul de Rasarit le-a trimis un cadou drept recunostinta, le-a trimis un catelus adorabil si simpatic din lemn care era asa de imens incat abia a incaput pe poarta castelului. Cei din Imperiul de Apus au ramas uimiti cat de frumos era , faraonul s-a apropiat impreuna cu ceilalti si s-a pocnit un foc de arma de pe zid , iar in acea clipa din acel catel adorabil au iesit o gramada de soldati si au inceput sa atace tot Imperiul de Apus, acestia inarmati mult mai bine a distrus jumatate de Imperiu in acea zi de sarbatoare, cand Printesa Chifteluta era in culmea fericirii. Va uram un "La multi ani!" si un an mai bun si cat mai multe provincii pierdute!
Au fost odata ca niciodata doua imperii , cel de Rasarit si cel de Apus ... In Imperiul de Apus era sarbatoare mare, plin de bautura, de mancare si dansuri traditionale . Imperiul de Rasarit avea multi soldati si le placea sa faca daune majore impreuna cu printesa lor , iar in cel de Apus erau luptatori , dar slab inarmati, acestia doreau sa tina cat mai multe provincii, dar nu reuseau sa le pastreze niciodata si din cauza faraonului care ii conducea au reusit sa-si faca multi dusmani ,datorita comportamentului acestuia. In ziua aceea de sarbatoare din Imperiul de Apus , Imperiul de Rasarit le-a trimis un cadou drept recunostinta, le-a trimis un catelus adorabil si simpatic din lemn care era asa de imens incat abia a incaput pe poarta castelului. Cei din Imperiul de Apus au ramas uimiti cat de frumos era , faraonul s-a apropiat impreuna cu ceilalti si s-a pocnit un foc de arma de pe zid , iar in acea clipa din acel catel adorabil au iesit o gramada de soldati si au inceput sa atace tot Imperiul de Apus, acestia inarmati mult mai bine a distrus jumatate de Imperiu in acea zi de sarbatoare, cand Printesa Chifteluta era in culmea fericirii. Va uram un "La multi ani!" si un an mai bun si cat mai multe provincii pierdute!
Textul 9.
Din ciclul întâmplări amuzante în FoE:
In urma pierderilor suferite pe GvG, cineva (i se poate spune generic " Dulgheru' ") rămâne fără bunuri. Se gândește mult și bine și solicită un împrumut de bunuri cu promisiunea că le va returna el pe 15 ale lunii. I s-a explicat că filele la caiețelul cu datorii s-au terminat, dar i se poate oferi un credit în rate lunare egale, doar la banca...să-i spunem "V...Agricola".
Propunerea nu prea i-a fost pe plac, drept pentru care a luat hotărârea de a intra în panică și să strige "Luați tot ce vreți, eu vreau doar pace!".
Pregătindu-se pentru pacea ce va urma, a înființat un dispecerat funcțional 24/24 în care se face de pază, cu rândul, zi și noapte în scopul limitării tentativelor de atac prin surprindere ale doritorilor de înavuțire din bogățiile altora.
Tactica e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire!
Dulgheri din toată lumea, uniți-vă!
La anul și la mulți ani!
In urma pierderilor suferite pe GvG, cineva (i se poate spune generic " Dulgheru' ") rămâne fără bunuri. Se gândește mult și bine și solicită un împrumut de bunuri cu promisiunea că le va returna el pe 15 ale lunii. I s-a explicat că filele la caiețelul cu datorii s-au terminat, dar i se poate oferi un credit în rate lunare egale, doar la banca...să-i spunem "V...Agricola".
Propunerea nu prea i-a fost pe plac, drept pentru care a luat hotărârea de a intra în panică și să strige "Luați tot ce vreți, eu vreau doar pace!".
Pregătindu-se pentru pacea ce va urma, a înființat un dispecerat funcțional 24/24 în care se face de pază, cu rândul, zi și noapte în scopul limitării tentativelor de atac prin surprindere ale doritorilor de înavuțire din bogățiile altora.
Tactica e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire!
Dulgheri din toată lumea, uniți-vă!
La anul și la mulți ani!
Textul 10.
Iata ca a mai trecut un an cu FoE. Cine si-ar fi inchipuit ca atunci cand mi-am creat contul, in urma cu exact doi ani, voi continua sa joc? Nu eram adepta jocurilor pe calculator, consideram ca jocurile online sunt o risipa de timp si energie, dar FoE m-a acaparat si deja a intrat in rutina mea zilnica. Atunci cand esti imparateasa in doua imparatii, cand viata reala cu obligatii fata de familie, copil, serviciu ... iti lasa putin timp pentru imparatia virtuala, parca pretuiesti mai mult fiecare realizare din joc si astepti cu nerabdare sa te relaxezi pe “tronul de mare imparateasa”.
Imi place sa comunic cu colegii de gilda si prietenii din joc si pot sa spun ca am cunoscut aici oameni deosebiti, oameni cu caracter, oameni care m-au motivat sa raman pe pozitie si sa nu renunt la FoE. Cred ca pe langa rabdare si perseverenta, spirit de echipa si colaborare este foarte important sa comunici cu ceilalti. Si, asa cum e firesc, este imposibil sa nu se iveasca si situatii amuzante, situatii care ne binedispun.
Totusi, eu mi-am propus sa va relatez o intamplare amuzanta din viata reala care are legatura cu FoE. Intr-o zi de vineri, sefa ne-a convocat la o sedinta de analiza. Nu stiu daca voua va plac sedintele de la serviciu, dar eu m-as lipsi bucuroasa de ele, mai ales atunci cand sunt planificate la sfarsit de saptamana si cand toata lumea se gandeste deja la weekend. Bineinteles ca toti eram nerabdatori sa se incheie “supliciul” si mai nemeni nu era atent la rapotul pe care il prezenta o colega. In dreapta mea doi colegi mai nastrusnici discutau cu foc si o bruiau pe biata colega care se straduia sa vorbeasca mai tare. Sefa, ”madame la directice”, cu aerul ei de regina si cu figura acra de parca ii miroase ceva urat, incerca sa faca liniste … dar ei isi continuau cu nerusinare discutia. Ma gandeam cu groaza ca urma sa prezint si eu un material si nu aveam deloc de gand sa fiu nevoita sa ridic glasul. Am incercat sa fiu atenta la ce discutau si am auzit cuvinte ca “motivare”, “finisare’, “ghilda”, “misiune”... Vi se par cunoscute? Mie da! Am inteles ca cei doi discutau despre FoE. Si stiti ce am facut? Le-am spus ca si eu joc FoE si am ajuns in Epoca Postmoderna. Daca le dadeam cate un pumn in stomac, cred ca nu ar fi avut niste figuri mai uimite … ramasesera ca la dentist. Cred ca nu se asteptau ca tocmai eu sa am asemenea preocupare. Asa am putut sa-mi prezint raportul in liniste. Dupa sedinta, "madame" era foarte curioasa sa afle cum i-am pus la punct pe "derbedei". Bineinteles ca nu i-am spus … era secretul meu … avantaj eu!
De atunci cei doi colegi de serviciu se afla in lista de prieteni din joc. In ghilda mea nu vor sa intre in ruptul capului, e de ajuns ca ii pun la punct la serviciu … in imparatia virtuala vor sa fie liberi …
Imi place sa comunic cu colegii de gilda si prietenii din joc si pot sa spun ca am cunoscut aici oameni deosebiti, oameni cu caracter, oameni care m-au motivat sa raman pe pozitie si sa nu renunt la FoE. Cred ca pe langa rabdare si perseverenta, spirit de echipa si colaborare este foarte important sa comunici cu ceilalti. Si, asa cum e firesc, este imposibil sa nu se iveasca si situatii amuzante, situatii care ne binedispun.
Totusi, eu mi-am propus sa va relatez o intamplare amuzanta din viata reala care are legatura cu FoE. Intr-o zi de vineri, sefa ne-a convocat la o sedinta de analiza. Nu stiu daca voua va plac sedintele de la serviciu, dar eu m-as lipsi bucuroasa de ele, mai ales atunci cand sunt planificate la sfarsit de saptamana si cand toata lumea se gandeste deja la weekend. Bineinteles ca toti eram nerabdatori sa se incheie “supliciul” si mai nemeni nu era atent la rapotul pe care il prezenta o colega. In dreapta mea doi colegi mai nastrusnici discutau cu foc si o bruiau pe biata colega care se straduia sa vorbeasca mai tare. Sefa, ”madame la directice”, cu aerul ei de regina si cu figura acra de parca ii miroase ceva urat, incerca sa faca liniste … dar ei isi continuau cu nerusinare discutia. Ma gandeam cu groaza ca urma sa prezint si eu un material si nu aveam deloc de gand sa fiu nevoita sa ridic glasul. Am incercat sa fiu atenta la ce discutau si am auzit cuvinte ca “motivare”, “finisare’, “ghilda”, “misiune”... Vi se par cunoscute? Mie da! Am inteles ca cei doi discutau despre FoE. Si stiti ce am facut? Le-am spus ca si eu joc FoE si am ajuns in Epoca Postmoderna. Daca le dadeam cate un pumn in stomac, cred ca nu ar fi avut niste figuri mai uimite … ramasesera ca la dentist. Cred ca nu se asteptau ca tocmai eu sa am asemenea preocupare. Asa am putut sa-mi prezint raportul in liniste. Dupa sedinta, "madame" era foarte curioasa sa afle cum i-am pus la punct pe "derbedei". Bineinteles ca nu i-am spus … era secretul meu … avantaj eu!
De atunci cei doi colegi de serviciu se afla in lista de prieteni din joc. In ghilda mea nu vor sa intre in ruptul capului, e de ajuns ca ii pun la punct la serviciu … in imparatia virtuala vor sa fie liberi …
Ultima editare: